Iubire de vânzare?!

     Abia ce a început luna Februarie și deja peste tot se pot vedea inimioare și "oferte speciale" de Ziua Îndrăgostiților. Această zi atât de promovată peste tot. Oare în această zi oamenii se iubesc mai mult?Oare în această zi doar cuplurile se iubesc? Mulți se "isterizează" parcă, atunci când această zi importantă(pentru unii, nu și pentru mine) îi găsește "fără planuri". Acele "două cuvinte" sunt folosite în exces, iar această sărbătoare se transformă într-o strategie de a a mări profitul comercianților de pretutindeni. Ok, suntem părtașii unei economii de consum, dar totuși iubirea nu se poate vinde și nici cumpăra...Nu există "te iubesc mai puțin sau mai mult" în funcție de ce flori sau ce cadouri oferi  persoanei iubite în această zi...De ce să ajungi să crezi ca o banală mascotă de pluș se poate transforma într-o dovadă de iubire, că un buchet de flori poate șterge indiferența din trecut, că o cină la un restaurant sofisticat sau o excursie în vreo "capitală a iubirii"(nu cred să existe un oraș anume pentru iubire), poate să transforme ceva ce nu mai există sau poate nici nu a existat, să transforme sentimentul iubirii în ceva și mai profund(în cazul în care iubirea poate fi cuantificată)...

     Sărbătoarea Sfântului Valentin, în România, conform calendarului ortodox, se sărbătorește pe 16 Februarie. 

Dacă tot există această sărbătoare, ar trebui privită ca o zi în care ne gândim la un om care a știut să fie om vindecând bolnavi și ocrotind îndrăgostiții. Un om  care a apreciat sentimentul acesta pe care noi azi tindem să-l "comercializăm".

Ce ar fi dacă nu am aștepta o zi anume pentru a sărbători iubirea? Ce-ar fi dacă prin sărbătoarea iubirii am înțelege ziua de ieri, cea de azi și de mâine și fiecare zi...Cum ar fi să oferim iubire prin gesturile noastre? Și nu doar iubitului/iubitei, ci și mamei, tatălui, fratelui, surorii, prietenilor și tuturor persoanelor dragi...Dar să nu uităm nici de cei care ne sunt străini, cei pe care îi vedem pe stradă, în mijloacele de transport în care călătorim,  cei despre care nu știm decât că există...Și ei se pot bucura de o privire caldă...

      În lumea aceasta în care de multe ori suntem forțați de împrejurări  să fim duri cu viața, ajungem să credem că iubirea e doar pentru unii...Iubirea e pentru toți...Pentru tine, pentru el, pentru ea, pentru mine...Iar când o găsiți, nu tânjiți după flori, după mascote, după bijuterii, după cadouri materiale pentru a vi se confirma că există...Nu așteptați să vi se spună cele două cuvinte...Încercați să le simțiți, nu să le auziți...Le găsiți într-o îmbrățișare, într-o privire sinceră, într-un zâmbet, într-o lacrimă, într-o speranță într-una din acele zile în care totul pare prea greu...Viața este construită din zile care ne pot oferi toate acestea...Nu vă gândiți câte zile ați irosit deja, gândiți-vă câte zile pot fi diferite de acum încolo...

Iubirea nu trebuie sărbătorită, ci trebuie simțită...Ea nu are forma unei inimi...Dacă am iubi cu inima, s-ar face multe transplanturi după fiecare despărțire...Acest sentiment nu are formă, ci dă formă, nu are culoare, ci colorează viața, nu se poate descrie în cuvinte pentru că se simte...

Înainte să cumpărați acele cadouri și flori, fiți raționali...Întrebați-vă dacă sentimentele pe care le împărtașiți partenerelui/partenerei pot fi reprezentate prin lucruri materiale?

Și nu uitați că toți avem nevoie de iubire...Căutați-o acolo unde ați putea-o găsi...Nu e de vânzare!!!

Fiți diferiți, nu vă alăturați "turmei"!